Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media)

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva?

Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit.

Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.

SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati.

O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai.

Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva.

Integral pe pagina DW.

ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul)

Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp.

„Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale.

În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”.

Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews)

Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților.

Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR.

La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției.

Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media)

În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare:

„Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.

Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.”

Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei. 

În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text.

Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră.

Alte titluri din presa de azi

• Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea)
• Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă)
• Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)