Incidentele cu dronele se vor mai repeta, fac parte din scenariul Moscovei de vulnerabilizare a țărilor vizate
Description
Dronele care au pătruns ieri în spațiul aerian al Republicii Moldova și României relevă probleme grave de securitate și întrebări despre sinceritatea intențiilor Rusiei de a ajunge la o pace durabilă în regiune. Invitatul emisiunii este expertul Institutului pentru Politici și Reforma Europene, Mihai Mogîldea, cu care am discutat despre presiunile exercitate de Rusia asupra statelor din regiune și modul în care Republica Moldova ajunge tot mai des în centrul unor provocări hibride. Incidentele cu intrarea dronelor în spațiul aerian se vor mai repeta, avertizează expertul, acestea fac parte dintr-un scenariu bine gândit de Moscova de a vulnerabiliza țările pe care le vizează. Un interviu realizat de Ecaterina Tanasiiciuc.
Iată temele ediției:
- Ministerul de Externe de la Chișinău condamnă incidentele cu dronă și îl convoacă pentru explicații pe ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov. Valeria Vițu aduce detalii.
- Politicienii pro-ruși din Republica Moldova și mai multe canale propagandistice de Telegram au încercat să minimizeze incidentul, ironizând pe seama lui. Mesajul pare să fi ajuns la localnicii din satul Cuhureștii de Jos mai repede decât avertismentele autorităților. Locuitorii din sat fac glume pe seama incidentului, iar corespondenții noștri care au mers în localitate nu au găsit săteni care să fi luat pericolul în serios. Un reportaj din satul Cuhureștii de Jos din nordul Republicii Moldova, unde a căzut drona rusească, semnat Denis Chircoca și Cătălin Volconovici.
- Așadar, în Republica Moldova și în România din nou au intrat ilegal drone rusești. Din fericire, fără încărcătură cu explozibil. Despre cum reacționează autoritățile de la Chișinău în cazul unei drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian al statului ne vorbește jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.
- 17 percheziţii, inclusiv la instituţii publice, au avut loc în România într-un dosar vizând acte de identitate cu domiciliul fictiv pentru persoane din Rusia, Ucraina, R. Moldova şi alte state din fosta URSS. Maria Ilie discută subiectul cu Nicolae Țîbrigan, cercetător și președinte al think thank-ului New Data Academy.
- Guvernul de la Chișinău analizează împreună cu Bursa Română de Mărfuri extinderea platformelor bursiere și modernizarea pieței
- Ministerul de Interne și Poliția propun pedepse mai dure pentru contrabanda cu droguri, inclusiv până la 20 de ani de închisoare pentru implicarea minorilor.
Știrile zilei:
Pentru a se proteja de incursiunile militare ale Rusiei, Republica Moldova ar trebui să devină parte a structurilor de apărare a Uniunii Europene, declară la Strasbourg, unde săptămâna aceasta are loc sesiunea Parlamentului European, europarlamentarul francez Bernard Guetta, membru al Comitetului pentru afaceri externe.
„Trebuie lansate negocieri de aderare cu o componentă foarte profundă și serioasă privind negocierea pe apărare. Îmi doresc, și majoritatea, imensa majoritate a colegilor mei din acest Parlament, aș spune chiar că imensa majoritate din Consiliul European doresc, de asemenea, ca Moldova și Ucraina și, dacă este posibil, alte câteva țări candidate, să ni se alăture în construirea apărării comune europene”, spune europarlamentarul francez Bernard Guetta.
Potrivit lui, acesta ar trebui să fie primul pas al procesului de aderare. „Pentru că aceasta este cea mai urgentă necesitate și ne vom strânge rândurile în jurul acestei necesități în lupta noastră politică”, a declarat presei la Strasbourg europarlamentarul francez Bernard Guetta, membru al Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European.
***
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează asupra riscurilor ce vizează Republica Moldova și România, pe fundalul atacurilor amplificate ale Rusiei asupra Ucrainei. Într-o postare pe rețelele de socializare, președinta Comisiei Europene subliniază că „încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și României reprezintă un nou semnal alarmant privind extinderea riscurilor de securitate generate de agresiunea Rusiei”. „Este încă o reamintire că securitatea Ucrainei este securitatea Europei”, a afirmat șefa Executivului european, insistând că interesele Ucrainei și ale Uniunii Europene sunt „inseparabile”.
***
Guvernul de la Chișinău analizează împreună cu Bursa Română de Mărfuri extinderea platformelor bursiere și modernizarea pieței, în cadrul unei vizite la Chișinău a președintelui BRM, Gabriel Purice. Filiala din Republica Moldova a Bursei Române de Mărfuri, BRM EST, a fost desemnată operator al pieței angro de gaze pentru o perioadă de 10 ani. În trei ani de la lansare, BRM EST a înregistrat tranzacții de peste 650 de milioane de euro pentru gaze naturale, combustibili, metale și materiale de construcții, iar contribuția la bugetul de stat, prin taxe, TVA și impozite, este estimată la circa 52 de milioane de euro. În cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Alexandru Munteanu, părțile au analizat posibilitatea extinderii activităților BRM și către alte domenii economice, ceea ce ar putea facilita utilizarea unor platforme standardizate de licitații și în afara sectorului energetic.
***
Șase orașe din R. Moldova au primit utilaje pentru intervenții rapide în situații de urgență din partea UE. Locuitorii din Drochia, Iargara, Sîngerei, Criuleni, Strășeni și Cantemir vor fi mai bine protejați în fața calamităților, după ce întreprinderile municipale au recepționat seturi moderne de utilaje pentru a interveni mai prompt în situații de urgență, în valoare totală de aproape 2 milioane de lei moldoveneti.
Seturile conțin remorci basculabile, tocătoare de lemne și pompe de apă, majoritatea fiind fabricate în Moldova. Noile utilaje vor ajuta echipele locale responsabile de serviciile locativ-comunale să acționeze rapid în caz de furtuni, ninsori abundente, inundații, acumulări de apă, căderi de arbori sau deteriorare a infrastructurii.
Până la sfârșitul acestui an, alte șase întreprinderi municipale vor beneficia de tractoare de capacitate medie, necesare pentru intervenții prompte în timpul intemperiilor din sezonul rece.
***
Ministerul de Interne și Poliția propun pedepse mai dure pentru contrabanda cu droguri, inclusiv până la 20 de ani de închisoare pentru implicarea minorilor. Legislația va prevedea sancțiuni mult mai severe pentru și contrabanda cu droguri și armament, inclusiv pentru cazurile grave sau în cadrul grupărilor criminale, transmite Moldpres. Toate modificările sunt supuse consultărilor publice și vor fi prezentate pe paginile web oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne și Poliției Naționale.
Vor fi introduse și forme agravante, de exemplu atunci când fapta este comisă cu violență, în instituții de învățământ, în apropierea școlilor sau de mai multe persoane împreună. Legea va restrânge situațiile în care o persoană poate evita răspunderea penală pentru fapte legate de droguri. Totodată, sancțiunile vor fi mai severe pentru semănatul, cultivarea sau distribuirea substanțelor interzise, inclusiv etnobotanicele și noile substanțe psihoactive.
***
Parlamentul European a dat undă verde primului program privind industria europeană de apărare, prin adoptarea, marți, a unui regulament pentru consolidarea industriei de apărare a UE, promovarea de achiziții publice comune la nivel european, creșterea producției și a sprijinului pentru Ucraina.
Regulamentul, convenit deja informal cu Consiliul UE, instituiу primul program european privind industria de apărare (EDIP), inițiativă care are drept obiectiv consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Europei și creșterea capacităților europene în acest domeniu.
Din bugetul de 1,5 miliarde de euro prevăzut pentru acest program, 300 de milioane de euro vor fi alocate Instrumentului de sprijin pentru Ucraina. Va fi creat și un Fond pentru accelerarea transformării lanțurilor de aprovizionare în domeniul apărării (instrumentul FAST), care va adăuga cel puțin 150 de milioane de euro din contribuții financiare suplimentare, informează PE într-un comunicat.
Regulamentul adoptat marți de PE trebuie să fie aprobat oficial de țările blocului comunitar, înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.




