Italia începe să primească „dividendele” pentru reușita procesului de consolidare fiscală. La sfârșitul săptămânii trecute, agenția de de rating Moody's a îmbunătățit calificativul de țară al Italiei de la Baa3 la Baa2. Pare un pas mic, dar guvernul și analiștii au salutat evenimentul ca pe o mare victorie și au remarcat că este pentru prima dată după 23 de ani când Moody's crește ratingul de țară al Italiei. Agențiile S&P, în aprilie a.c., și Fitch, în septembrie a.c., au luat deja decizia de a crește calificativul Italiei.

După criza economică din 2008, țara peninsulară s-a confruntat cu probleme economice serioase: o creștere economică modestă, deficite mari și o datorie publică în continuă creștere. Aceste evoluții au făcut ca a treia economie europeană să fie în mod constant retrogradată până aproape de ultima treaptă a categoriei „recomandat pentru investiții”.

Recunoașteți situația? Bineînțeles. România se află la un pas de „junk” și, în același timp, speră că va veni un moment în care în loc să scadă, ratingul de țară va crește. Dar, pentru acest lucru este nevoie ca România să schimbe ceva. Poate, să urmeze exemplul Italiei.

Concret, deficitul bugetar al Italiei va scădea anul acesta la 3% din PIB, de la 3,4% din PIB, anul trecut. Și va continua să coboare și anul viitor până la 2,8%. Datoria publică va ajunge anul viitor la 137% din PIB, de la 138% din PIB, anul acesta.

De asemenea, Italia a înregistrat anul trecut excedent primar de 0,5% din PIB care va crește în anul 2028 până la 2% din PIB. Moody's avertizează că datoria publică este și va rămâne la un nivel ridicat cel puțin până în anul 2027. De altfel, progresele celei de-a treia economii europene sunt vizibile, au loc lent, dar constant. Ceea ce poate fi un atu.

Italia a fost ajutată de planul european de redresare și reziliență, dar a știut și să pună ordine în finanțele publice. În context, analiștii remarcă rolul ministrului economiei care nu a ținut cont de cererile excesive de creștere a cheltuielilor statului făcute de politicieni.

În felul acesta, guvernul condus de Giorgia Meloni a reușit să îmbunătățească indicatorii economici, să însănătoșească piața muncii și să ajute la soliditatea sistemului bancar. Toate aceste evoluții pozitive au făcut ca agenția de rating Moody's să aibă argumente pentru a îmbunătăți profilul de credit al Italiei. Primele semnale pozitive au și apărut, în sensul că pe piețele financiare internaționale, randamentul obligațiunilor italiene a scăzut.

Prognoza europeană confirmă progresul celei de-a treia economii europene. Deficitul bugetar se va reduce în continuare, chiar dacă cheltuielile curente vor crește cu 3% față de anul precedent, din cauza alocărilor suplimentare de fonduri pentru sistemul de sănătate, pentru salarii bugetare și transferurile pentru cheltuieli sociale. Pe de altă parte, veniturile bugetare vor fi mai mari datorită creșterii ocupării, creșterii încasărilor din TVA și impozitelor pe activele financiare.

Spre deosebire de Italia, Franța merge în contrasens. În septembrie a.c., agenția Moody's a redus ratingul de țară al Franței, în octombrie a.c., Fitch a menținut calificativul la același nivel, dar a schimbat perspectiva de la stabilă la negativă, iar la sfârșitul acestei săptămâni urmează să se pronunțe S&P.

Situația este complicată dacă avem în vedere că Franța nu face progrese în materie de reducere a deficitului bugetar, iar recent Adunarea Națională a respins aproape în unanimitate (cu un singur deputat împotrivă) proiectul de buget care prevedea o scădere a deficitului bugetar.

România trebuie să înțeleagă lecția italiană și că nu este posibilă o minune. Fără consolidare fiscală nu se va putea îmbunătăți ratingul de țară. Doar așa se poate câștiga încrederea agențiilor de rating și finanțatorilor internaționali.